Am ceva pâine, ceva inteligență, un pic de gust.
Am o mamă mai bună decât frunza unui arbore.
Unii prieteni mai buni decât apa curgătoare
Și-un Dumnezeu care locuiește prin preajmă:
printre florile de micșunele, la poalele acelui pin înalt,
peste conștiința apei, dincolo de legea vegetală.
Sunt musulman.
Mihrab*-ul meu este un trandafir roșu.
Ștergarul meu de rugăciune, o fântână, piatra mea de rugăciune, lumina.
Câmpia mi-e sajadah*.
Îmi fac abluțiunile în pulsațiile vitraliilor.
Prin rugăciune-mi curge luna, spectrul luminii.
Rugăciunea mea transpare o piatră.
Fiecare particulă a rugăciunii cristalizează.
Mă rog când vântul
îi cheamă pe credincioși din minaretul chiparoșilor.
Mă-nchin când aud iarba invocându-l pe Allah preaînaltul,
când valul se ridică și începe rugăciunea.
Kaaba* mea este pe malul apei, sălășuind sub salcâmi.
Kaaba-mi e ca vântul, suflând dintr-o grădină într-alta,
dintr-un oraș într-altul, răscolindu-le.
Piatra Neagr-a Kaabei mele este claritatea straturilor florale.
Sunt din Kashán.
Lucrez ca pictor.
Uneori, din culori, îmi creez o cușcă și-o vând
astfel încât balada macului, acolo captiv,
să dea prospețime inimii voastre însingurate.
Ce fantezie, ce fantezie ...! Știu
că pânza mea nu are viață.
Știu bine că-n iazul picturii mele nu trăiesc pești.
Sunt din Kashán.
Poate că strămoșii mei se re'ntorc
în seva unei plante din India, într-un artefact de la Teppe Sialk*.
Strămoșii mei poate se re'ncarnează într-o prostituată din Bokhara*.
Tatăl meu a murit după ce rândunelele au trecut de două ori,
după două ninsori,
după ce-a adormit de două ori pe balcon,
după scurgerea timpurilor.
Cerul era albastru când a murit tatăl meu.
Fără să știe de ce, mama s-a trezit, sora mea
a devenit mai frumoasă.
Când a murit tatăl meu, toți polițiștii deveniseră poeți.
Vânzătorul de fructe m-a întrebat: ,,Câți căuni* vrei?
I-am răspuns: ,,Cât valorează o uncie de pace?''
traducere - g.Cristea
Notă*
1) Kashán - este un oraș din Iran. Aici s-a născut, la sfârșitul secolului al XIV-lea, savantul islamic Al-Kashi.
2) mihrab - Altar într-o moschee, de forma unei nișe, bogat ornamentat și orientat spre Mecca.
3) sajadah - covor de rugăciune la musulmani, pe care-l folosesc individual credincioșii.
4) Kaaba - este un lăcaș de cult, care se găsește la Mecca. Este cel mai sfânt loc al islamului. În jurul construcției se găsește Moscheea Sfântă din Mecca.
5) Teppe Sialk - este un mare sit arheologic antic într-o suburbie a orașului Kashan, provincia Isfahan, în centrul Iranului, aproape de Fin Garden. Cultura care a locuit această zonă a fost legată de cultura râului Zayandeh.
6) Bokhara - este un oraș situat în partea de SE a Uzbekistanului. Este reședința regiunii Buhara. Zona orașului a fost o veche vatră de locuire. Buhara, localitate situată pe Drumul Mătăsii a fost încă din trecut un important centru comercial, cultural și religios.
7) căune/căuni - pepeni galbeni, regionalism nord-dobrogean.
Los pasos del agua (primera parte)
Sohrab Sepehrí (1928-1980)
Soy de Kashán.
No me va mal del todo.
Tengo un poco de pan, algo de inteligencia, un alfiler de gusto.
Tengo una madre mejor que una hoja de árbol.
Unos amigos mejores que el agua corriente,
Y un dios que está cerca de aquí:
entre los alhelíes, al pie de aquel pino alto,
sobre la conciencia del agua, sobre la ley vegetal.
Soy musulmán.
Mi mihrab es una rosa roja.
Mi paño de oración, una fuente, mi piedra de oración, la luz.
La llanura, mi alfombra de oración.
Hago mis abluciones con el latir de las ventanas.
En mi oración fluye la luna, fluye el espectro de la luz.
Mi oración transparenta una piedra.
Cada partícula de mi oración cristaliza.
Rezo cuando el viento
llama a los fieles desde el alminar del ciprés.
Rezo cuando oigo la hierba invocar a Alá el altísimo
cuando la ola se levanta e inicia la plegaria.
Mi Caaba está en la orilla del agua.
Mi Caaba está bajo las acacias.
Mi Caaba es como el viento, sopla de un jardín a otro,
sopla de una ciudad a otra.
La Piedra Negra de mi Caaba es la claridad de los parterres.
Soy de Kashán
Mi oficio es pintor.
A veces con los colores creo una jaula y os la vendo
para que el canto de la amapola, allí cautiva,
dé frescura al corazón de vuestra soledad.
¡Qué fantasía, qué fantasía...! Sé
que mi lienzo no tiene vida.
Sé bien que en el estanque de mi pintura no hay peces.
Soy de Kashán
Mis ancestros se remontan acaso
a una planta de la India, a un cacharro de arcilla de Teppe Sialk.
Mis ancestros se remontan acaso a una prostituta de Bokhara.
Mi padre murió tras haber pasado dos veces las golondrinas,
tras dos nevadas,
tras dormir dos veces en el balcón,
tras el sucederse de los tiempos.
El cielo era azul cuando murió mi padre.
Sin saber por qué, mi madre se despertó, mi hermana
se hizo más hermosa.
Cuando murió mi padre todos los policías eran poetas.
El frutero me preguntó: ¿cuántos melones quieres?
Yo le pregunté: ¿cuánto vale una onza de sosiego?
Diamantul unei stele A julit profundul cer, Pasărea luminii care Vrea din univers să scape Și să fugă din cuibarul Unde prizonieră-a fost ...
Te caută-n gură dac-ai spus: te iubesc. Îți caută-n inimă, sunt timpuri ciudate, prietene. Iubirea le dă lovituri de bici împreună cu stâl...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu