joi, 18 februarie 2021

Apodaca* - de Nancy Morejón

 




Fiind încă pustiu,
strălucind în inima fără grai
a peregrinei,
pătrund în curgerile tale,
cufundată pentr-o clipă sub presiunile
unui golf tăcut,
ce-atinge străfundul insulelor.
O maimuță minusculă
își mijește ochișorii de bufniță speriată
pândind în asfințit umbra Reginei**;
maimuțică vioaie,
ca un colibri de chiapaneco***.


Și un uliu își ia zborul.


Orele se scurg
ca apa caldă care saltă printre pietre,
înaintea fiecărei porți vechi,
înaintea fiecărui prag de fum,
printre geamuri încărunțite și gratii ascunse,
dărăpănate,
înroșite de sănătosul vânt de Prado****.
Apoi se rostogolesc zorii
astfel încât această peregrină să meargă
pe-ngusta și lunga stradă din Havana, care se numește
Apodaca.


traducere - g.Cristea


Notă*
Apodaca - bulevard și cartier, situat în centrul vechi al capitalei Havana, Cuba.
umbra Reginei - se referă la statuia reginei Isabela a II-a a Spaniei 
chiapaneco - specific statului Chiapas, care este unul din cele 31 de state federale ale Mexicului. 
Prado - Paseo del Prado, este o lungă promenadă în Havana, lângă zidul vechi al orașului și diviziunea dintre Centro Habana și Vechea Havana.



Apodaca
de Nancy Morejón


Todavía despoblada,
brillando en el corazón sin habla
de la peregrina,
entro hacia tus corrientes
sumida por ahora bajo las presiones
de un golfo mudo
que toca el fondo de las islas.
Un mono pequeñito
asoma sus ojazos de lechuza intranquila
y acecha en la penumbra la sombra de la Reina;
monito vivaz
como un colibrí chiapaneco.


Y un gavilán levanta vuelo.


Transcurren las horas
como un agua tibia que saltara entre piedras,
ante cada puerta vieja,
ante cada umbral de humo,
entre vitrales cenicientos y rejas escondidas,
destartaladas,
enrojecidas por el sano viento del Prado.
Y rueda la mañana
para que esta peregrina vaya recorriendo
la estrecha y larga calle habanera que llaman
Apodaca.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Bufnițele - de Alberto Blanco