Sub umbra ta clară - de Octavio Paz

 

Un trup, unul solitar, un singur trup,
un trup ca ziua revărsată,
și noaptea devorată;
sclipirea unor fire de păr
ce nu potolesc niciodată
umbra atingerii mele;
o prelungire, un pântec ce răsare
aidoma mării înflăcărate
când atinge fruntea zorilor;
niște glezne, punțile verii;
coapsele nocturne ce se scufundă
în muzica verde a după-amiezii;
sânul înălțându-se
și măturând spumele;
un gât, un singur gât,
mâini atât de-nsingurate,
câteva cuvinte suave ce se scurg
ca nisipul în alt nisip….

Acest lucru ce-mi scapă,
apa și-ncântarea obscură,
mare născându-se sau murind;
aceste buze și dinți,
acești ochi flămânzi,
mă dezbracă de mine
și grația lor furioasă mă nalță
până la cerul liniștit
unde vibrează clipa;
piscul săruturilor,
împlinirea lumii și-a formelor ei.

traducere - g.Cristea

Bajo tu clara sombra
de Octavio Paz

Un cuerpo, un cuerpo solo, un sólo cuerpo
un cuerpo como día derramado
y noche devorada;
la luz de unos cabellos
que no apaciguan nunca
la sombra de mi tacto;
una garganta, un vientre que amanece
como el mar que se enciende
cuando toca la frente de la aurora;
unos tobillos, puentes del verano;
unos muslos nocturnos que se hunden
en la música verde de la tarde;
un pecho que se alza
y arrasa las espumas;
un cuello, sólo un cuello,
unas manos tan sólo,
unas palabras lentas que descienden
como arena caída en otra arena….

Esto que se me escapa,
agua y delicia obscura,
mar naciendo o muriendo;
estos labios y dientes,
estos ojos hambrientos,
me desnudan de mí
y su furiosa gracia me levanta
hasta los quietos cielos
donde vibra el instante;
la cima de los besos,
la plenitud del mundo y de sus formas.