În fiecare zi se-aud melci cântători, sunt vocile rădăcinilor străvechi ce se împletesc cu strălucirea cerului. Sunt simțămintele amurgului, briza mării, murmurul aerului, roua dimineții. Ei sunt limbi vii; amintiri ale zilei, evocarea spiritului, chitare și viori ce cântă singure. În culorile limbii noastre există sânge și rădăcină. Soarele o încălzește, țărâna o face fertilă, vântul o mângâie, oprimarea îi dă putere. Limba noastră guvernează în tăcerea și-n pacea universului.
traducere - g.Cristea
Juan Gregorio Regino (n. San Miguel Soyaltepec , Oaxaca , 5 noiembrie din 1962 ) este un poet mexican , reprezentant al literaturii indigene Mazatec . Din 2016 este membru al Academiei Mexicane de Limbi și din ianuarie 2017 director al Institutului Național de Limbi Indigene (INALI).
Caracoles cantores de Juan Gregorio Regino
A diario suenan los caracoles cantores, son las voces de antiguas raices que se entretejen con el brillo del cielo. Son los sentidos del crepusculo, la brisa del mar, la murmullo del aire, el rocio de la madrugada. Son lenguas vivas; memorias del manaña, evocation del espiritu, guitarras y violines que cantas solos. En los colores de la lengua nuestra hay sangre y rais. El sol le da calor, la tierra la fecunda, la acaricia el viento, la opresion le da fuerza. Nuestra lengua gobierna en el silencio y en la paz del universo.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu